Astrofotografie prin lunete simplet

-
  Noa daca asta va suna ciudat in zilele acestea unde astronomia de amatori a luat un avânt extrem in cea ce privește partea tehnică de instrumentație si accesorii, lunetele arhaice au rămas la coadă dar nu si aici, cine naiba mai face observații la diametrul de 28mm astăzi e o întrebare care și-o pun mulți, pai eu si numai eu, dar care sa ridice aceste lunete piedestal apoi tot eu, dar cine oare se apuca sa faca observații sistematice si astrofotografie cu ele, pai tot eu.
Nu se poate asa ceva tot cu alea esti de ce nu folosești si tu dobsonianul de 200mm, lunete Apo de zeci de mii de ieuroi  pai am si eu problemele mele si pana la urma  lunetele apo is tot made in China iar la noi in toamna si iarna marele Dobby nu il mai folosesc deloc sta la hibernare, aici vremea e nasoala rau cu ceață densa aproape in fiecare noapte senină, plus turbulenta la greu, aclimatizarea instrumentului dureaza.
Cineva mi-a spus ca instrumentul cel mai util e cel pe care il folosești frecvent adica cel instrument care ai cele mai multe rezultate prin el.
Ei bine m-am apucat de tras capturi foto bineînțeles cu noua camera ASI 034 prin luneta arhaica de 28/1250mm care inca nu i-am dat un nume.
Apoi prin luneta mai mare montata pe ea veche made in Mama Rusie dar luată de pe OLX dupa ce a ajuns in Romanie, este defapt un acromat bun de 50mm 3TM50mm o știți unii dintre voi e bestială rau si are o calitate optică de invidiat, le baga in buzunar pe toate lunetele chinezești de azi cu diametru de 50mm.
Si aici am învățat cum sa procesez imaginile dar imi place sa ma uit la planete live cand le filmez cu noua camera, se vede de 1000 de ori mai bine decat vizual cand te uiti la ocular, din pricina ochiului uman multe detalii se sterg datorita grosismentului mare si la asa putere iti vezi lichidul din ochi proiectat pe planeta ca niste puncte mici la asa măriri, sa nu mai zic la asa diametru mic se vad fest.

Luneta de 28mm in exercitiul functiunii


Luneta de 28mm in modul astrofoto


A doua imagine cu luneta la prima sesiune de astrofoto


Toate au mers brici pana la urma ce mi-a plăcut mult la luneta mea este ușurința la care o pui in pol fata de platforma equatoriala unde mai trebuie sa faci unele ajustări aici e simplu îndrepți ochiometric partea de ascensiune spre polară ca si cum te-ai uita printr-un vizor la ea. După ce ai terminat toata operațiunea treci la treabă, într-un minut sau mai putin de un minut e aliniată daca mai trebuie ajustări se pot face montura are tot ce trebuie, ei bine bag camera in luneta rusească cu obiectiv meseriaș și trag primele capturi la Jupiter iata ce a ieșit.


Benzile de nori ale lui Jupiter

Martea pata rosie

Am surprins si marea pata rosie cu o lunetă de 50mm diafragmata la diametrul de 33mm e o performanta de invidiat, acest lucru atesta calitatea exceptionala a optici acestui refractor made la inceputul anilor 90 cand exista marfa de marfa.

Imaginea originala dupa procesarea cadrelor in Autostakket 1

A doua imagine originala dupa procesarea cadrelor in Autostakket

In momentul in care am vazut ce poate lunetica dupa ce a suprapus cadrele in Autostakket am ramas masca o imagine buna clara, avand un constrast excelent, optica de calitate.
Imi plac mult imaginile astea imi da o oarecare motivatie si nostalgie, dar iata mai departe ce am scos la diametrul de 33mm nu de 50mm voi incerca si la 50mm.

Luna prin luneta de 50mm la diametrul de 33mm 

Luna prin luneta de 50mm la diametrul de 33mm 2

Luna prin luneta de 50mm la diametrul de 33mm 3



Si iata la 50mm diametru util al lunetei, unde cromatismul e mult mai mare detaliile evident scad la puteri mai mari, mai bine e la 33mm diametru dupa parerea mea se vede mai bine adica la un raport focal F/D de 9,6 fata de 6,4 la 50mm. Daca bag lentila barlow de 2,2x sau chiar 3x nu se mai vede bine la 50mm diametru oricat de buna ar fi optica datorita raportului focal nu scapi de aberatia cromatica la puteri mari e normal la aceste lunete acromate scurte.

Luna la 50mm diametru 

Soarele la diametrul de 50mm


Jupiter la diametrul de 50mm al lunetei


Jupiter la 50mm diametru util al lunetei rusesti.


Saturn prin luneta de 50mm diametru apertura


Si cele mai bune capturi la Jupiter prin luneta de 50mm la diametru de 33mm, 1300-2000
cadre prelucrare in Autostakket, Registax, Astrosurface,Lightroom.


Jupiter prin luneta de 50mm la 33mm diametru

Marea Pata Rosie vizibila prin luneta de 50mm la 33mm diametru.


Marea Pata Rosie

Benzile de nori ale lui Jupiter prin luneta de 50mm la 33mm diametru.


SI IATA intram in capitolul lunetei de 28/1250mm, colectia de imagini:

Luneta de 28mm este cred cea mai buna luneta din punct de vedere optic umpic mai buna decat cea de 50mm aici calitatea buna a lentilei obiectiv plus focala lunga rezulta un instrument excelent pentru observatii la planete luna si in special la stele duble unde exceleaza lunetele comerciale chinezesti, singura problema e diametru mic asta-i marele dezavantaj nu exista in comert asa lunete mici cu un diametru atat de mic si la asa calitate zici ca te uiti printr-o gaura de cheie dupa unii astronomi amatori profesionisti, dar puterea astrofotografiei intra in joc si arata cu adevarat de ce este capabil acest instrument, mereu mi-am pus intrebarea ce poate luneta asta daca ar fi dotata cu o camera profesionala.
Iata si rezultatele:


Jupiter si Marea Pata Rosie prin luneta de 28mm 300 cadre

Jupiter prin luneta de 28mm + Barlow 1,5x 10.000 de cadre

Jupiter si satelitii, 8000 de cadre

Umbra satelitului Io pe discul planetei 2000 cardre

Saturn prin luneta de 28mm, 700 cadre.

Saturn prin luneta de 28mm, 2000 cadre


Suprafata lunara prin luneta de 28mm, 11.000 de cadre

Suprafata lunara prin luneta de 28mm 10.200 cadre

Muntii Lunari ( Apenini) prin luneta de 28mm, 12.000 cadre

Suprafata Lunara prin luneta de 28mm, 11.000 cadre

Suprafata Lunara prin luneta de 28mm, 11.000 cadre


Craterul Copernicus partea de  jos muntii Carpati, 10.000 de cadre

Partea sudica a Lunii, 10.000 cadre


  De mentionat faptul ca cele mai mici detalii pe suprafata lunara vizibile la diametrul de 28mm sunt pana la 7km, deci cele mai mici vizibile cu ochiul uman dar prin astrofotografie acest prag este depasit si poate sa ajunga pana la 6 chiar 5km in diametru cele mai mici trasaturi de pe suprafata lunara.
Majoritatea cadrelor la luna au peste 10.000 de cadre in total aliniate si prelucrate in Autostakket in realitate sunt mai multe peste 20.000 dar programul selecteaza cele mai bune frameu-ri si le suprapune astfel incat sa compenseze cu turbulenta atmosferica, ce sa spun turbulenta la asa diametru, da este se simte, totusi efectele sunt relativ mici/imagine in esenta nu influenteaza la un asa diametru mic asta-i e avantajul diametrului mic in cazul acesta nu mai probleme cu turbulenta, dezavantajul este ca nu vei putea vedea atatea detalii ca prin instrumentele mai mari.
  La stele duble normal ca am incercat doar eram curios ce poate scoate la acest diametru mic avand o focala atat de lunga ideal pentru duble, iata imaginiile jos.



Steaua Dubla Albireo, 200 cadre

Steua dubla Almach, 700 cadre

Steaua dubla Mizar, 100 cadre.



  Toate aceste stele duble sunt vizibule cu ochiul liber doar ca o singura stea dar prinytr-un instrument astronomic se despart in doua fiind defapt doua intr-una, puterea de separare a ochiului uman nu le poate desparti dar un instrument optic poate, singura chestie nasoala la acetse imagini luate este ca la aceste stele nu li se pot distinge culorile lor autentice in special la Almach si Albireo, diametru lunetei este prea mic pentru asta dar la Mizar poate fiind cea mai luminoasa stea dubla.
La duble pana in 1000 de cadre am luat fiind mici in imagine se deplaseaza mai repede si trebuie un traking mai bun dar nu ai ce sa vezi la duble chiar si la 10.000 de cadre tot la fel poate o imagine mai clara dar 0 detalii, in principu nu ai ce procesa.

  Minunea astrofotografiei este ca poti sa capturezi in timp miscarea de rotatie a planetelor si satelitiilor de exemplu tragi un film de 10.000 de cadre cam 13 minute la Jupiter dupa care inca unu de 13 minute si tot asa de mai multe ori, apoi acele filme le bagi in Autostakket programul le suprapune, centreaza, selecteaza care sunt bune si iti face o imaginie din ele avand calitatea mai buna decat filmarea in sine.
Apoi iei toate pozele si le bagi intr-un gif sau soft video precum CapCut si faci un film de cateva secunde/minute unde vei observa la fiecare cadru rotatia planetei, in special la Jupiter care o rotatie completa in jurul propriei sale axe dupreaza 9 ore, dupa 15 minute vei observa o schimabre in rotatia planetei mai ales daca este prezenta si mare pata rosie.

 Jos postez filmaile luate la Jupiter prima cu deplasarea Petei Rosi, apoi Umbra si miscarea satelitului Io, si miscarea aparenta a planetei si satelitiilor sai.








Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

The wonders of the Aerial telescopes

-
Imagine
    For many years I have observed with singlets and this is my fully embrace passion a completely new approach of astronomy different from today comfortable standards. The 5.5m long telescope is now finished and the wooden elements are painted and refurbished and all goes well. Bigger wonder's are yet to come but for now the 5.5m scope delivers amazing views even without a need for a eyepiece and with eyepiece has well. The rhombus mechanism is perfect and easy to work with now using a new approach its much easy to align stars at low magnification and to track them also the moon is the most amazing object to view with a singlet, but i am not forgetting the planets has well there are fantastic. The principle its simple the back end of the scope controls the front part by the use of a long stick made just for this purpose to control the objective mounting setup in front. At first it’s a little tricky but in time I get so much easy to work with and the advantage of this design i...
Citiți mai multe

Building a giant aerial telescope and first observations

-
Imagine
      A great amazing thing happened at the Singlet Man’s observatory the arrival of a large objective lens of 94mm in diameter plano convex lens made by Roger C. an optican and amateur astronomer from ATS. For this I thank him very much. Its is nice lens of very good quality crown glass 5mm thickness and with a full 94mm diameter with a useful aperture of 80 and 76mm in diameter. Days prior of the arrival of the objective lens i have made the objective cell housing for the 94mm lens manly from cardboard typical of 17th century stile instruments but very nicely crafterd. Its similar to the objective lens cell for an aerial telescope made by Giuseppe Campani in Kassel at the Orangerie museum Kabinet of Astronomy. The outside decorations are from the same objective lens cell printed on cardboard. My cell has two diaphragms of 80mm and 76mm diameter all from cardboard and its fits perfectly.  In a total of 5 days the cell was made, it took a long time for the glue to dr...
Citiți mai multe

Giuseppe Campani telescope and lens maker

-
Imagine
       The respected permanent place in the history of astronomy achieved by Giuseppe Campani unquestionably owed much to the numerous celestial discoveries made by others with his lenses and telescopes, especially by Jean Domenico Cassini, and due to a degree to the astronomer’s confirmation of the instrument maker’s observations and his repeated acknowledgment of the superior quality of Campani’s instruments. It was a situation of mutual gain, for it was largely the superior excellence of Campani’s lenses that contributed to Cassini successful astronomical discoveries, and it was because Cassini was able to do so that Campani’s career became firmly established.     Having heard mention in 1661 or 1662 of a new telescope said to have excelled all others, Cassini undoubtedly was among those who sought to meet the newcomer so he could test one of his instruments. At the same time that Cassini was impatient to identify and meet the telescope maker, Giuse...
Citiți mai multe