Jurnalul Lunetelor Simplet

Luneta de 27/1250mm a trecut printr-o faza de mici upgradari esentiale functionarii ei, prima etapa a fost schimbarea diafragmelor interne cu altele mai noi dar tot din stocul din 2014 fiind anul realizarii lunetei, am montat diafragme incepand de la obiectiv in jos cam pana la mijloc, vopsite pe interior nergu mat am montat cu ocazia aceasta o diafragma in plus. La final a iesit impecabil luneta merge brici, a urmat sa repar montura ecuatorala pe axul de ascensiune unde sistemul de slow motion ( miscare fina) nu functiona, nici pe axul de miscare a declinatiei nu se putea bloca cu surubul de strangere, in gaura unde intra surubul de strangere lipsea ceva, un mic ic sau biluta care surubul o presa pentru strangere ferma si blocare a axului, problema la care nu m-am strofocat sa o rezolv anii anteriori. Am taiat un surub fara cap pe care l-am introdus ca si element de presare a axului apoi am înfiletat suburul de blocare, a prins din prima, cand faci fotografii cu suportul smarthpnone...

  Aseara 19.05.2020 a avut loc o confruntare intre cele doua lunete simplet unde am experimentat mai amanuntit performantele celor doua lunete pe diferite obiecte ceresti. Venus se aproapie de noi tot mai tare iar acest lucru va insemna plecarea sa de pe cerul de seara si revenirea lui pe cerul de dimineata, adio Venus a fot prima replica inaintea observatiilor. Am inceput cu luneta simplet de 27/1250mm obiectiv simetric biconvex a fost o experienta fenomenala la 50x ocular 25mm Kellner Venus era foarte clar avand aspectul de secera, cu marginile ascutite, la 127x ocular 10mm era foarte mare si inca clar totusi la 73x ocular 17mm plossl imaginea se prezinta cel mai bine prin simpletul de 27mm. Lunetele simplet la atac Luneta de 27/1250mm   Am decis sa scot luneta de 26/1980mm menisc Heveliana pentru a compara cele doua astfel am ales o putere aproape identica prin luneta de 26/1980mm 79x cu ocularul de 25mm iar cu luneta simplet 27/1250mm am folosit o putere de 7...

  Cum era optica in secolul al 17lea ? De fapt există diferite motive pentru calitatea proastă a opticii din veacul al XVII-lea. În primul rând, sticla nu este buna, deoarece materialul nu era omogen (indicele nu este constant în sticlă), plin de bubite și striatii: singura modalitate de a scăpa de acest lucru a fost la aceea vreme ca opticienii sa selecteze o parte din sticlă și să reduca grosimea lentilelor. În al doilea rând, calitatea finisarii și polisari în veacul al XVII-lea era mediocru doar puțini opticieni puteau face o slefuire bună fără zgârieturi și săpături. Lustruirea proastă a fost sursa defectelor de difuzie și de reducere a contrastului imaginiilor. Al treilea: lentilele nu au fost acoperite cu antireflex și unele reflexii afectau imaginea. În ceea ce privește figura suprafeței (Niciuna dintre suprafețe nu a fost testată la aceea vreme, a fost un fel de „lustruire oarba): lentilele lustruite cu mâna prezentau defecte precum de non-revoluție (echivalente cu astigm...