Am decis in saptamaniile trecute sa convertesc luneta tubulara Heveliana de 26/2000mmm intr-o luneta aeriala fara tub compus doar din doua tuburi de 30cm lungime in care sunt gazduite obiectivul si respectiv ocularul cu sistemul de focusare, un refractor tipic Hevelian montate pe scandura folosita la observatii fara tub.
Colimarea lunetei este mult mai precisa fata de sistemul anterior cu doua tuburi nici alea perfect drepte, scandura fiind dreapta ajustare ce se poate face din struburile de prindere, sub scandura initiala mai sunt montate alte 2 trepte pentru a elimina curbarea, lacuite si baituite sa nu se deformeze in timp.
Reflexiile parazile nu sunt atat de deranjante se poate monta eventual un disc de carton in fata sau chiar in spatele obiectivului ce sa acopere oprirea luminii fundalului care interfereaza cu observatiile, am montat o diafragma din carton in fata tubului portocular al celui de al doilea segment avand deschiderea de 33mm ce ajuta enorm.
Dezavantajul la discul de carton este ca trebuie sa aiba un diametru destul de mare sa acopere fundalul cerului din jurul obiectivului si asta poate sa ingreuneze mult la gasirea obiectielor pe cer ele fiind obstructionate de disc astfel am renuntat la el.
|
Telescopul aerial a lui Hevelius avand lungimea de 60 de picioare ( 18m ) compus din doua tuburi in care sunt gazduite elementele optice iar intre ele diafragme inelare ce au rolul de a elimina reflexiile parazite. |
|
Luneta Heveliana in noua configuratie. |
Nu m-am complicat sa fac mai multe diafragme inelare intre obiectiv si ocular montate pe precum la luneta lui Hevelius iar rezultatele sunt foarte bune in acest mod, imaginiile stelare sunt frumose, am pozat Sirius cu camera telefonlui tinuta in mana la 100x cu putin zoom se vede un airy disk rotund cea ce indica optica buna inelele de difractie concentrice in jur dansau frumos, cel mai proieminent primul inel otund de jur impreujurul discului airy poza este putin miscata si nu arata conturul exact al primului inel de difractie.
|
Steaua Sirius prin luneta Aeriala la 100x vizual imaginea este mult mai clara decat in fotografie, un singur cadru prelucrat. |
|
Colimarea lunetei in fata obiectivul de 26mm. |
|
Luneta inaintea observatiilor. |
Dupa cum arata in poza pare a fi o structura subreda dar nu e asa este chiar rigida si bine inchegata aspectul nu este extraordinar de placut dar fiind vorba despre un instrument ce imita refractorarele din secolul al 17-lea este ok ca si luneta cu obiectiv simplet.
|
Modelul de inspiratie pentru luneta Heveliana de tip aerial
|
In afara de firele tensionate din poza de mai sus designul se subintelege se elimina complet tubul iar obiectivul si ocularul devin componente separate nefiind integrate intr-un tub de la un captat la celalalt.
La mijlocul secolului al 17-lea telescoapele au ajuns la lungimi impresionante dar spre sfarsitul secolului acestea au crescut in continuare pana la 50 de metri cu obiective de pan la 23cm diametru montate pe acoperisul cladirilor a turnuriilor sau pe stalip inalti fiind folosite fara tub obiectivul era ajustabil iar observatorul cu o tinuta lupa in mana observa imaginea produsa de obiectiv, trebuia sa ai o indemanare si o rabdare de neconceput pentru a gasi obiectiul in lentila situata la zeci de metri departare observatie ce se putea efectua doar la obiectele luminoase preucm stele foarte stralucitoare, planete, luna.
Telescopul de 150 de picioare a lui Hevelius era prea lung pentru a fi încorporat într-un tub de fier scump și greu, iar un tub de hârtie ar fi căzut. Așa că Hevelius a aranjat lentilele într-un jgheab din lemn, a suspendat cu totul pe un stâlp de 90 de metri inaltime și a folosit frânghii, scripete și o echipă de lucrători pentru a-l opera de la sol.
Instrumentul se va agita în cea mai mică briză a vantului, scândurile de lemn s-au deformat, iar frânghiile au trebuit să fie reglate constant din cauza întinderii și a micșorării umidității. De asemenea, nesiguranța a făcut dificilă alinierea lentilelor pentru observații. Datorită tuturor acestor dificultăți, acest telescop uriaș a fost foarte rar folosit.
Astfel s-a atins limita telescoapelor formate din tub si pe structura liniara dintr-un singur corp fie inchis sau deschis, telescoapele aeriale compuse dintr-un obiectiv ( lentila primara) si ocular separate complet ori conectate prin intermediul unei franghi au inlocuit cele cu tub, totusi intrumentele cu focale acceptabile au continuat sa existe pana la mijlocul secolului al 18-lea fiind inlocuite de obiectivul dublet acromat.
La luneta noastra Heveliana observatiile pe timp de zi nu se pot efectua datorita luminii fundalului doar nocturne la obiecte luminoase, cand luneta avea tubul optic am putut observa obiecte si mai slabe de ex. deep sky: nebuloase clusteri de stele, dar tuburiile de carton efectiv chiar si din doua elemente de 1m nu erau foarte drepte si asta se vedea in testul stelar ( se ia o stea lumnoasa la alegere si se observa trasaturiie ei ea va arata prin luneta ca un cerc mic rotund inconjurata de un inel sau mai multe numit si inel de difractie fiind totusi o iluzie neavand nimic de a face cu steaua propriu zisa, daca steaua e in centrul inelului obiectivul si ocularul cele doua lentile sunt aliniate adica centrate una cu cealalta, daca nu este asa efectiv steaua va musca din inel si va ramane un spatiu gol intre discul stelei numit si disc airy si inel daca colimarea e chiar dereglata complet si foarte tare steaua nu mai este circulara).
|
Luneta Hevelius inainte de observatii. |
Iata niste capturi video la Luna facute in noapte de 30.03 cu satelitul Pamantului la o putere de 79x ocular 25mm imaginiile nu sunt foarte incurajatoare avand in vedere calitatea telefonluui mobil si faptul ca este pe modul de filmare cu camera tinuta in mana.
Vizual adica privit cu ochiul la ocular privelistea este cu mult mai clara si mai detailata decat in imaginiile de mai sus, cadrele singulare reduc mai mult aproape 80% din calitatea imagini datorita aperturii mici a obiectivului avand 26mm diametru si a camerei foto.
|
O imagine simulata cu luna vazuta prin luneta de 26mm vizual |
Imaginea de sus reprezinta o simulare cu cea ce vad eu la ocular prin luneta de 26mm la 79x fara steaua de pe fundal doar fix luna.
Focusarea se face din miscarea inainte si inapoi in tubul portocular pozitia tuburiile este marcata pe scandura tot ce trebuie facut penru a obtine imaginea este sa misto ocularul in tub iar prin intermediul a 2 suruburi se blocheaza in pozitia initiala.
|
Imaginea obiectivului in capat vazut de la focuser. |
Comentarii
Trimiteți un comentariu