Observatii Astro la Final de 2025
Acesta este cam ultimul jurnal de observatii pe acest an cu lunetele simplet construite acasa.
Observatiile au fost efectuate cu lentilele facute in toamna aceasta de 2.2m pana la 2.1m cat si noile lentile de 52mm cu focala de 4.1m in aceasta iarna luna decembrie. Testele optice au aratat o asemanare izbitoare cu lentilele Campani, acest set a fost extraordinar odata finalizat fiind cele mai bune replici facute de mine pana acuma, si vor urma la anul viitor ale proiecte. Observatiile au aratat faptul ca lentilele polisate pe hartie produc cele mai bune imagini de difractie aprope similare cu lentilele polisate pe smoala dar nu pot bate smoala, totusi rezultatele sunt uimitoare chiar si asa.
Luneta de 2.5m lungime diametru util 40mm
Observatii Jupiter cu luneta de 31mm focala 1530mm
Observatiile efectuate aseara asupra planetei Jupiter au fost cu adevarat remarcabile.
Cu o luneta de 1530 mm focala, utilizata la un diametru de 31 mm, imaginea a fost impecabila, lentila fiind polisata pe hartie. Benzile de nori ecuatoriale si temperate au fost foarte bine vizibile la 76x, folosind atat ocular Kepler de 20 mm, cat si ocular Plossl de 20 mm.
Trecerea la ocularul Plossl de 15 mm a oferit o imagine spectaculoasa a lui Jupiter, insa aceasta a fost doar introducerea pentru rezultatele obtinute ulterior.
![]() |
| Luneta de 1530mm dstanta focala diametur 31mm tub din cupru. |
![]() |
| Jupiter imagine simulata prin luneta D. 32mm F1530mm la 102x oc 15mm plossl |
Observatii cu lunetele de 2.2m si 2.1m distanta focala la 37 si 34mm diametru
Lentilele de 2.2 m focala, numerotate Nr. 1, Nr. 2 si Nr. 3 (primele doua polisate pe hartie, iar a treia polisata pe pasla), au furnizat imagini exceptionale.
Cele mai clare si mai contrastante imagini au fost obtinute prin lentilele polisate pe hartie, in special lentila Nr. 1.
La diametre utile de 38 mm si 37 mm, Jupiter a prezentat o imagine deosebit de fina, cu benzi atmosferice vizibile in nuante slab portocalii, apropiate de aspectul oferit de un acromat de calitate. Imaginea era comparabila cu cea obtinuta printr-o luneta moderna de 70/700 mm cu optica buna, dar vizibil mai clara si mai bine definita.
Cele mai bune rezultate au fost obtinute la 88x cu ocular Kellner de 25 mm si la 110x cu ocular Plossl de 20 mm. Utilizarea ocularului Kepler de 20 mm, cu o singura lentila pozitiva, a crescut semnificativ contrastul imaginii, confirmand avantajul acestui tip de ocular in observatii planetare la focale foarte lungi.
O surpriza majora a fost detectarea Marii Pete Rosii (GRS) la 110x, atat cu ocularul Plossl de 20 mm, cat si cu ocularul Kepler de 20 mm.
Ulterior, am trecut la o marire mai mare, de aproximativ 130x, utilizand un ocular de 17 mm impreuna cu un filtru galben inchis #15. Imaginea lui Jupiter a devenit impresionanta: planeta ocupa aproape jumatate din campul vizual al ocularului Plossl de 17 mm, iar detaliile atmosferice erau uimitoare.
Benzile atmosferice apareau sub forma unor structuri ondulate, cu detalii subtile intre ele. Marea surpriza a fost faptul ca Marea Pata Rosie a devenit vizibila, desi la limita, prin aceste lentile polisate pe hartie. In acel moment, satelitul Io tranzita discul planetei, iar umbra sa se afla in apropierea GRS; totusi, umbra nu a putut fi observata la un diametru util de 37 mm.
![]() |
| Jupiter imagine simulata cu luneta 2.2m, diam util 38mm la 110x ocular 20mm kepler |
![]() |
| Jupiter imagine simulata cu luneta 2.1m la diametrul util de 34mm - 84x oc 25mm Kellner |
Observatii cu luneta aeriala de 4.1m
Nu pot sa cred rezultatul obtinut: am reusit sa elimin complet defectul central al lentilelor cu diametrul de 52 mm si focala de 4 m.
Corectia a fost realizata prin utilizarea unor curse lungi pe intreaga suprafata a polizorului, pana la uzarea completa a hartiei, combinand miscari pe coarda si miscari centru–centru.
In final, am obtinut linii Ronchi perfect drepte in testul de autocollimatie in dubla trecere, confirmand o figura optica corecta si bine controlata.
In continuare, am montat lentila de 52 mm diametru si focala de 4 m, utilizata la un diametru util de 46 - 48 mm. Aberatia cromatica la Jupiter a fost foarte redusa.
La aproximativ 100x, cu un ocular Plossl de 40 mm, Jupiter aparea mare, luminos si foarte clar. Separatia dintre benzile ecuatoriale si temperate era evidenta, iar structura atmosferica era usor de recunoscut.
La 125x, cu un ocular Plossl de 32 mm, imaginea a devenit si mai impresionanta, iar surpriza majora a fost observarea clara a Marii Pete Rosii, confirmata in jurul orei 23:00.
Din pacate, observarea umbrei satelitului Io nu a fost posibila din cauza configuratiei sistemului aerian.
Cu toate acestea, rezultatele obtinute sunt exceptionale si demonstreaza potentialul optic remarcabil al acestor lentile polisate pe hartie, atunci cand sunt corect figurate si utilizate in conditii bune de seeing.
Jos sunt imaginile simulate la ocular prin luneta aeriala de 4.1m la 48mm diametru
![]() |
| Jupiter cu luneta aeriala 48mm diametru util, focala 4m, ocular Kepler 45mm la 88x. |
![]() |
| Jupiter prin luneta aeriala 48mm diametru util, focala 4m 125x oc 32mm plossl |
![]() |
| Jupiter cu luneta aeriala 48mm diametru focala 4m la 100x |
Observatii prin luneta replica Campani de 40mm diametru util cu focala de 2440mm
Aceasta lentila este o replica remarcabila; sticla este similara cu cea folosita in secolul al XVII-lea. Prezinta o striae asemanatoare unei zgarieturi fine, situata aproape de marginea aperturii de 40 mm, vizibila atat in testul single-pass, cat si in testul double-pass. Liniile Ronchi sunt foarte bune in regim aproape intrafocal si extrafocal. A venit momentul sa fie testata observational, dupa ce am re-polisat lentila pentru a obtine o transparenta mai mare si o suprafata optica mai buna. Sticla contine si cateva bule mici interne.
Stria vizibila este similara cu cea din testele prezentate mai jos, insa in cazul meu este mai mica, aproximativ jumatate din dimensiunea celor din imagine, si apare doar una singura, aproape de marginea diafragmei de 40 mm, in zona stopului de apertura.
| Test Ronchi la diametru intreg lentila 2440mm |
| Test Ronchi la diametru intreg lentila 2440mm |
| Test Ronchi la diametru intreg lentila 2440mm |
| Luneta de 2440mm |
| Luneta de 2440mm |
Trecand la observatii, deoarece acestea sunt esentiale:
Banda ecuatoriala nordica prezinta structuri ondulate, iar separatia dintre banda ecuatoriala sudica si banda polara a fost mult mai clar vizibila. Banda polara nordica ajungea in contact cu banda ecuatoriala nordica la mariri de 97x si 122x.
Benzile sunt mult mai bine redate cu aceasta lentila la apertura de 40 mm decat cu telescopul de 2.2 m la apertura de 37 mm. Jupiter este considerabil mai luminos, iar banda ecuatoriala nordica, cu efectul ei ondulat (structuri fine), este mult mai bine definita si mai usor de observat comparativ cu refractorul de 2.2 m la apertura de 37 mm.
Jupiter, in aceasta noapte la ora 9:30, observat cu lentila de 40 mm, a prezentat un disc planetar per ansamblu mult mai clar decat cu lentila de 37 mm cu focala de 2200 mm. Benzile au fost mult mai vii si mai usor de distins, cu o tenta usoara portocalie, estompata.
Un aspect interesant este faptul ca la marirea de 122x, folosind un ocular Kepler de 20 mm, banda ecuatoriala nordica aparea ondulata (ca niste valuri), cu structuri care ies din marginea benzii de nori, nefiind o linie perfect neteda. In banda ecuatoriala sudica, separatia dintre banda polara si banda ecuatoriala a fost vizibila.
Aberatia cromatica a fost vizibila sub forma unui halou albastru estompat in jurul lui Jupiter la 122x cu ocular Kepler de 20 mm si la 97x cu ocular Kellner de 25 mm.
Ca si in imaginea simulată, detaliile au fost vizibile, insa Jupiter apărea mai mic in campul ocularului.
![]() |
| Jupiter simulare prin luneta de 40mm f60 Campani 122x |











Comentarii
Trimiteți un comentariu