Luneta Heveliana o replica a unui refractor simplet din secolul al 17-lea
Totul a inceput in vara anului 2016 cand Dl Mircea mi-a donat un obiectiv simplet de la Surplush primit din Australia de o calitate deosebita avand forma de menisc, la prima vedere credeam ca este o lentila plan convexa la o examinare mai atenta am putut remarca forma de menisc convergent.
Lentila s-a potrivit perfect intr-un suport din pvc
provenit de la instalatiile sanitare, suportul obiectivului fiind compus din
elemente pvc, celula lentilei a fost montata pe un suport lung folosit la un
alt telescop iar observatiile au fost notate in jurnalul observational din 6
iulie 2016 vai cum au trecut anii, citez:
Jupiter a fost primul obiect observat, precizez ca nu este un menisc brut, ci slefuit dar Jupiter ma dat pe spate la un grosisment de 77x se vedea super, am remarcat foarte usor benzile de nori si satelitii putina aberatie cromatica, aberatiile sferice la fel slabe de tot.
Saturn - inelele foarte faine, pana si tatal meu a ramas impresionat, spatiu negru intre inel si planeta la 77x am bagat si puteri mai mari pana la 101x oc 19mm Huygens.
Marte, discul frumos clar fara reziduri, am obs si calota polara la 100x si ceva detalii mai vagi, nu era Sirtys Major sa ma conving pe bune aici nu glumesc la 26mm diametru am ramas mut.
Luna este bestiala la 77 si 100x imagini clare cu detalii fine pana la 9km diametru, sfericitatea isi intra in drepturi la puteri peste 100 de ori per ansamblu nu am intalinit o lentila menisc atat de buna sa lucreze asa bine la un diametru de 26mm.
Cu adevarat meniscurile daca is facute bine dau imagini bune dar sa nu fie brute ci slefuite.
Overall lentila este polisata foarte bine stica e din material BK7.
La vremea respectiva detineam si obiectivul de
40/2400mm slefuit de Tavi F pe acelasi suport aerial pe care am testat si
obiectivul de 26mm imaginiile mi se pareau atunci citez: mai clare decat prin
obiectivul de 40mm slefuit de Tavi.
Folosind la
aceea vreme obiectivul simetric de 40mm cu incadramentul ei din pvc destul de
slab ulterior s-a deformat adica celula a capatat forma ovala pentru ca era
compusa din doua tevi pvc împreunate si astfel tensiunea dintre cele doua a
facut ca celula cu timpul sa devina ovala, ma rog instrumentul era prost construit iar
imaginiile erau slabe instrumentul fiind complet decolimat datorita celulei
obiectiv fiind pozitionata mai sus avand un diametru exterior mai mare decat
tubul portocularului astfel cu un laser s-a vazut ca raza nu loveste centrul
obiectivul ci defapt bate spre marginea celulei obiectiv, nefiind aliniate
astfel cand am venit cu obiectivul de 26mm menisc el era incadrat intr-o
ceulula cu diametrul exterior identic cu cel al tubului portocular astfel erau
la acelasi nivel fiind aliniate o chestie care mi-a scapat atunci. Ulterior
avand ghinion in contruictia lunetelor simplet de 40mm simetric cu deja 3
tentative esuate la activ am vandut obiectivul simetric de la Tavi F si am
ramas cu idea realizarii unei lunete simplet lungi folosind obiectivul de
26/1980mm menisc.
In 2018 am intrat in posesia a doua tuburi de carton
avand ambele 1m lungime cu diametrul de 65mm exterior si 49mm interior celula
obiectivului de 26mm s-a potrivit perfect adica STAS.
Iar in 2019
am construit luneta tot pe aceiasi montura pe care au fost realizate toate
lunetele simplet lungi dar am schimbat scandura cu una mai dreapta si am
taiat-o la 1.84m lungime, ea avand initial
2m lungime.
Lentila obiectiv teste Ronchi |
Lentila obiectiv test Ronchi la diametrul util de 26mm |
Cu ea am observat multe obiecte chiar si deep sky,
galaxii nebuloase, clusteri stelari planete, stele duble si altele, sigur ca
obiectele deep sky erau slabe dar totusi vizibile, cautarea lor a fost putin
mai dificila mai ales la obiectele aflate aproape de zenit observarea lor nu
era chiar confortabila, am folosit atunci un ocular dublet acromat de 45mm
focala adica o putere de 44x campul fiind relativ mic astfel gasirea acestor
obiecte fiind mai dificila decat cu un ocular de camp mare.
Totusi tuburiile nu erau perfect drepte pana la
urma, dupa o privire mai atenta erau curbate astfel la stele observam ca inelul
de difractie nu era perfect rotund musca intr-o parte discul de difractie am
observat apoi cu laserul colimator ca din nefericire raza nu loveste nici macar
obiectivul doar marginea lentilei, am observat apoi ca ambele tuburi sunt
strambe, am incercat indreptarea lor si am montat mai multe placute de lemn
laterale pentru a le mentine centrate.
Iar in martie 2020 am taiat tuburiile in doua
segmente avand lungimea de 30cm una adapostind ceula obiectiv si alta tubul
portocular cu focuserul montat definitiv, am lacuit tuburile cu lac de mobila
sa nu apara deformatii in timp apoi le-am infasurat in scoci transparent, nu
le-am vopsit pe interior pentru ca nu a fost cazul, astfel luneta a devenit
aeriala fara tub.
In fata tubului portocular am montat o diafragma din
carton vopsita negru mat si am lipit de partea frontala a tubului cu
deschiderea de 33mm pentru a reduce din reflexiile parazite, am montat apoi un
ecran in fata obiectivului din carton pentru blocarea luminii parazite care
ulterior datorita lungimii mari ai lunetei trebuia sa aiba vreo 60cm diametru
pentru a acoperii complet fundalul cerului, idea a fost abandonata pentru ca
ecranul bloca complet obiectele ceresti fiind aproape imposibil sa le poti
vedea si centra in imaginea ocularului.
Altfel spus luneta acum este perfecta, colimarea
este buna si asta este datorat suportului fiind drept si bine reglat avand mai
multe suruburi de reglaj pentru a pozitiona scandura in asa fel incat
obiectivul cu ocularul sa fie aliniate.
Raza acuma loveste foarte aproape de centrul
obiectivului, un laser colimator este esential pentru un amator si
indispensabil la constructia lunetelor, nu are voie sa lipseasca.
Luneta simetrica de 40/2400mm poza din vara lui 2016 |
Luneta menisc zis Heveliana de 26/1980mm poza din Martie 2019. |
Luneta Heveliana in primavara lui 2020 |
Obiectivul menisc de 26mm este inima lunetei Hevelius focala 1980mm f/d 76,1 fala observatorului nostru, daca lentila ar fi plan convexa ar avea un coeficient al aberatiei cromatice de 2,9 totusi cromatismul este foarte bine corectat la Luna la 100x zici ca imaginea este acromata doar la margine se observa cromatismul dar nu si in jurul craterelor imaginea ramane clara si la 100x, iar stelele luminoase la o putere de 100x au un airy disc central rotund (foarte rar la meniscuri) ele fiind inconjurate de un inel de difractie rotund de cand a fost reglata chiar si la o putere de 116x cu un ocular 17mm plossl stelele raman la fel nu apar raze laterale dupa cum vedeti in imagea de jos.
Steaua Sirius prin luneta de 26/1980mm 100x + zoom de la camera, captura video procesata |
Venus cu luneta menisc 26mm la 116x ocular 17mm afocal, Huawei p9litte camera + procesare. |
Venus imagine crop pein luneta se 26mm la 100x, afocal, ocular 20mm, camera Huawei p9litte. |
Sa vedem acuma fratele mai vechi a acestui
instrument, este vorba despre un refractor simplet din anul 1690 adapostit la
Mathematisch-Physikalischer Salon Dresden avand o lentila obiectiv de tip
menisc cu diametrul 61mm folosita la apertura utila de 24,6mm, focala 1870mm
iar puterea de marire 29x, instrumentul este compus din 6 tuburi segmentate
avand un design telescopic.
Piesele tubulare sunt toate din carton acoperite cu
un pergament de culoare roșie, inelele de la capăt ale tubului sunt acoperite
cu același material fiind decolorate în mai mare parte. Inele de la capăt au
ornamente în gofră de aur, tuburiile pe interior sunt acoperite cu hârtie
flacată maro-roșie (așa-numitele "hârtie cu pastă Herrnhut"). Piesele
tubulare 3, 4, 5 și 7 au suportul pentru lentile erectoare confectionat din
lemn maro închis la partea fiecarei intrari a tuburiilor sunt montate diafragme
pentru lentilele erectoare cu deschiderea intre 22 mm, 26 mm, 27 mm și 26,5 mm,
celula lentilei ocular este confectionata din lemn maro închis iar celula
obiectivului se infileteaza in primul tub principal, diametrul interior al
deschiderii celulei lentilei fiind de 50 mm, diafragma circulara din carton
situata in fața suprafeței frontale a lentilei obiectiv are deschiderea de 24,6
mm (apertura utila); distanta focală 173,9 cm (valoare provizorie, determinată
cu ajutorul unui sferometru). Mărire telescop 29 X.Lentila obiectiv |
Lentila obiectiv 2 |
Lentila obiectiv 3 |
Lentila obiectiv stanga |
Celula suport a lentilei obiectiv vazuta din lateral |
Lentila obiectiv avand forma de menisc pozitiv focala 1870mm diamerul intreg 61mm folosita la apertura utila de 24,6mm |
Lentila ocular cu forma plan convexa, diametrul 22mm, focala 60mm |
Test Ronchi al obiectivului menisc la diametrul intreg |
Obiectivul testat cu un ocular Ronchi la diametrul intreg |
Teste obiectiv pentru evidentierea calitatii sticlei |
Teste obiectiv pentru evidentierea calitatii sticle |
Diferenta dintre al meu si acest telescop non
acromatic din secolul al 17-lea este ca al meu nu are tub optic dar modalitatea
de montare este asemanatoare cu a mea, pe o scandura dreapta se prindea tubul
optic cu conditia ca scandura suport sa fie cat se poate de dreapta, sigur ca
acest tip de montare se poate folosi pana la distante focale de 2m iar peste
deja devine problematica astfel vei fi nevoit ca tubul sa fie sustinut pe doua
puncte de sprijin pana la focale de 3m, de la 3 metri in sus apar mai multe
complicatii ce necesita alte metode de rigidizare.
Ilustratii din secolul al 17-lea cu lunete non acromatice |
lustratii ale lunetelor din veacul al 17-lea |
Comentarii
Trimiteți un comentariu