Jurnalul Lunetelor Simplet

  Observații cu lentila „Huygens Admovere” (reproducere, focala 3,5 m) și cu lentila „Campani” (reproducere, focala 3,4 m) asupra Lunii Vremea a fost predominant înnorată, cu perioade scurte de cer senin printre nori. Am început observațiile cu lentila nr. 1, de 57 mm diametru, lustruită pe pâslă. Figura optică este mai slabă, prezentând o deformare centrală convexă („ochiul lui Sauron”), ceea ce face ca lentila să ofere imagini bune doar până la o diafragmă efectivă de 46 mm, la măriri mici (35× – 50×) folosind oculare Kepler – plano convexe de 70 mm, 80mm și 100 mm. La un diametru de 37 mm, imaginea devine excelentă, permițând o mărire de până la 87× fără degradare vizibilă cu un ocular 40mm plossl, deși cea mai bună performanță se obține la 77×, cu un ocular Kepler de 45 mm. Este foarte interesant faptul că această lentilă este aproape identică, din punct de vedere optic, cu replica lentilei „Admovere” a lui Huygens care a descoperit satelitul Titan, având 57 mm diametru și 3,7 ...

Observații – 29 și 30 octombrie, cu Lunetele simplet de 2,2 m și 2,1 m, la o deschidere de 37 mm   Noaptea trecută am avut câteva surprize majore în timpul observațiilor efectuate cu lentila polisată pe fetru (2,1 m) și cea polisată pe hârtie (2,2 m). Condițiile de seeing au fost excepționale — cele mai bune înregistrate până acum în această perioadă. La prima examinare, imaginile au fost vizibil mai clare și mai bine definite prin lentila polisată pe fetru, comparativ cu cea polisată pe hârtie. Acest lucru se datorează în principal calității inferioare a prelucrării optice la lentila polisată pe hârtie (lentila Nr. 2). Totuși, figurile de difracție stelare au fost mai bine conturate la lentila polisată pe hârtie, deși imaginile lunare și planetare nu atingeau acuitatea și rezoluția celei polisate pe fetru (lentila Nr. 3). Planeta Saturn s-a prezentat, de asemenea, mai bine prin lentila polisată pe fetru decât prin cea polisată pe hârtie (Nr. 2). Am putut atinge o mărire maximă uti...

     În secolul al XVII-lea , lentilele obiectiv , realizarea unei lentile obiectiv era atat artă cat şi ştiinţă.: Materialele, tehnicile şi cunoştinţele optice erau limitate. În prezent, avem entuziasm istoric şi tehnic de a replica aceste lentile, fie pentru demonstraţii, fie pentru cercetări istorice, fie pentru effect vizual (în fotografie, astronomie, muzee). Dar realizarea unei replici autentice pune multe întrebări: ce înseamnă „autentic”, ce toleranţe, ce sticlă, ce forme, ce aberaţii, etc. Ce ştim despre lentilele secolului XVII: materiale, tehnici, limitări. 1. Materiale de sticlă Sticla era făcută prin topirea nisipului de silice cu diverşi fluxanţi (ex: sodă, potasă) și alţi aditivi. Claritatea sticlei era adesea imperfectă, existau incluziuni de bule de aer, variaţii de indice de refracţie în masă.  Homogenitatea era o problemă majoră: unele lentile păreau bune la suprafaţă, dar când se foloseau, distorsiunile interne sau diferenţele de grosime sau...